Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), principala organizație sindicală europeană, care reprezintă 45 de milioane de lucrători la nivel european, a refuzat să aprobe Busola pentru competitivitate, proiectul Comisiei Europene pentru stimularea economiei UE. Pentru CES, Busola în forma sa actuală este inacceptabilă. Ne-am adresat secretarei generale a CES, Esther Lynch, pentru a afla care sunt principalele obiecții ale lucrătorilor față de Busolă și care va fi soarta Pilonului european al drepturilor sociale în contextul noilor apeluri la dereglementare drastică și al unui accent mai puternic pe competitivitate.
Sindicatele din UE și-au exprimat deja nemulțumirea cu privire la cel mai recent plan al Comisiei Europene de relansare a economiei UE. În opinia dumneavoastră, în ce constă principala problemă legată de Busola pentru competitivitate a Comisiei? Care sunt propunerile pe care le considerați a fi cele mai problematice?
Principala problemă legată de Busola pentru competitivitate a Comisiei Europene constă în faptul că aceasta acordă prioritate dereglementării în detrimentul investițiilor necesare pentru crearea de locuri de muncă de calitate, pentru dezvoltarea unei politici industriale europene puternice și pentru asigurarea unor servicii publice de înaltă calitate. De asemenea, deși Busola recunoaște importanța locurilor de muncă de calitate pentru o economie competitivă, în loc să propună legislația necesară pentru consolidarea drepturilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și promovarea negocierilor colective, ea subminează această prioritate prin promovarea dereglementării, care poate duce la condiții de muncă mai precare și la insecuritatea locului de muncă.
Una dintre cele mai îngrijorătoare propuneri este introducerea celui de-al 28-lea regim al societăților comerciale, care ar permite întreprinderilor să își desfășoare activitatea în afara legislației naționale a muncii. Acest lucru ar putea submina grav legislația privind ocuparea forței de muncă în întreaga Europă, ducând la o uniformizare la un nivel inferior în privința drepturilor și protecției lucrătorilor.
În aceeași ordine de idei, interzicerea suprareglementării – în sensul posibilității guvernelor de a legifera dincolo de standardele minime stabilite de directivele UE – este profund problematică. Ideea care stă la baza directivelor UE, spre deosebire de regulamentele UE, este că acestea stabilesc standarde minime pentru toate țările. Stabilind că directivele sunt cele care definesc plafonul a ceea ce este posibil nu numai că ar submina această idee, ci ar fi și profund dăunător pentru lucrători și ar duce la eliminarea progreselor obținute cu greu în materie de asistență medicală, educație, sănătate și siguranță la locul de muncă sau remunerare echitabilă, pentru a numi doar câteva exemple.
În plus, Busola prevede o solicitare de reformă a pensiilor plecând de la prelungirea vieții profesionale, ceea ce este problematic, deoarece impune o sarcină nejustificată asupra lucrătorilor, fără a aborda necesitatea unor sisteme de pensii sustenabile și echitabile.
Trebuie spus și că Busola înclină puternic spre a aduce beneficii pentru întreprinderi, cu numeroase promisiuni făcute grupurilor de întreprinderi, dar fără angajamente concrete în ceea ce privește o legislație în favoarea lucrătorilor. Astfel, lipsesc măsuri care să garanteze că investițiile publice sunt utilizate mai degrabă pentru a crea locuri de muncă de calitate decât pentru a crește profiturile întreprinderilor.
Pe scurt, Busola pentru competitivitate nu reușește să echilibreze nevoile întreprinderilor cu drepturile și bunăstarea lucrătorilor, făcând din aceasta o propunere inacceptabilă în forma sa actuală.
Considerați că punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale ar putea fi acum amenințată?
Pe hârtie, Comisia și-a reafirmat angajamentul față de Pilonul european al drepturilor sociale în programul său de lucru pentru 2025, publicat recent. Cu toate acestea, în practică, acesta este primul program de lucru, din 2019 până azi, care nu include nicio inițiativă legislativă socială.
În schimb, Comisia a propus opt acte legislative de „simplificare” pentru anul viitor. Nimănui nu îi place să i se impună sarcini administrative în exces, iar sindicatele propun în mod activ soluții în acest scop, de exemplu norme privind achizițiile publice.
Cu toate acestea, este evident că problemele cu care se confruntă Europa nu vor fi soluționate prin simplificare.
Cea mai mare amenințare la adresa punerii în aplicare a Pilonului drepturilor sociale este valul de concedieri în masă anunțate în întreaga Europă. Acesta va pune în pericol salariile și siguranța locului de muncă, dar și pensiile, protecția socială și multe dintre celelalte principii ale pilonului.
Sunt necesare investiții pentru a proteja și a crea locuri de muncă de calitate, inclusiv un instrument SURE 2.0 și un mecanism solid de investiții al UE, și trebuie introduse inițiativele legislative necesare pentru a garanta locuri de muncă de calitate.
Dacă nu prin reducerea sarcinilor de reglementare, care ar fi calea potrivită pentru ca UE să își îmbunătățească relevanța în contextul economic mondial actual?
Condițiile care au condus la aceste disponibilizări au fost determinate de lipsa investițiilor. Acest lucru este valabil atât pentru investițiile private, cât și pentru cele publice.
Companiile și-au redirecționat investițiile de la remunerarea angajaților și de la indispensabila activitate de cercetare și dezvoltare către distribuirea de dividende și răscumpărarea de acțiuni, care sunt improductive și constituie un obstacol în calea progresului ecologic și tehnologic în Europa.
În ultimii ani, SUA și China au lansat inițiative majore de investiții publice. Între timp, UE a fost ocupată să adopte noi norme pentru a forța statele membre să facă reduceri în numele austerității.
UE trebuie să schimbe urgent direcția. Investițiile publice masive – cu cerințe sociale care să asigure că acestea generează locuri de muncă de calitate – sunt o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
Esther Lynch este secretară generală a Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), cu o vastă experiență sindicală în Irlanda și la nivel european și internațional; a ocupat atât funcția de secretară generală adjunctă, cât și de secretară confederală în cadrul CES. În acest rol, ea a condus eforturile de promovare a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor sindicale, influențând directive-cheie privind salarii minime adecvate, condiții de muncă transparente și previzibile și denunțarea neregulilor. De asemenea, a condus campanii în favoarea Pilonului european al drepturilor sociale și pentru o remunerație echitabilă. Activitatea sa a dus la adoptarea a cincisprezece limite obligatorii din punct de vedere juridic pentru expunerea la agenți cancerigeni, precum și la acorduri ale partenerilor sociali privind digitalizarea și substanțele toxice pentru reproducere. Feministă dintotdeauna, ea pledează pentru încetarea subevaluării muncii prestate în principal de femei.
CES reprezintă 45 de milioane de membri din 94 de organizații sindicale din 42 de țări europene, precum și 10 federații sindicale europene.
Citește mai mult!