„A sosit momentul să trecem la transpunerea în fapte a Raportului Draghi, înainte ca acesta să dispară în meandrele politicii. Avem nevoie de strategi și de factori de decizie competenți, care să nu se cantoneze în acest raport și să elaboreze strategii pentru politica industrială a UE”, afirmă Stjepan Orešković, antreprenor și om de știință croat.  Împreună cu Jörn Fleck, director principal al grupului de reflecție transatlantic „Atlantic Council”, el a prezentat inițiativa ambițioasă „Future 500” în cadrul conferinței publice internaționale „Conclave II” de la Bruxelles. Această inițiativă, care face parte din platforma mai largă „SEEUS Futures” a „Atlantic Council”, urmărește să identifice și să sprijine 500 de întreprinderi europene care se află pe calea unei creșteri substanțiale și a unui impact global. Obiectivul este de a sprijini noi antreprenori europeni să concureze la nivel mondial, consolidând prezența Europei pe scena economică internațională. Stjepan Orešković ne-a spus mai multe despre acest proiect.

Puteți prezenta pe scurt ideea de bază a proiectului „Future 500”?

Pe baza informațiilor obținute din rapoarte importante privind viitorul Europei, elaborate de Draghi, Letta și Heitor, și analizate prin prisma dublă a oamenilor de știință și a antreprenorilor, inițiativa ridică mai multe întrebări critice: Cine va pune în aplicare aceste planuri de competitivitate și recent publicata Busolă pentru competitivitate? Ce mecanisme vor fi utilizate? Ce costuri vor fi suportate? Și care sunt randamentele preconizate în comparație cu cele ale recentelor întreprinderi americane cu o creștere puternică? Proiectul „Future 500” este o piatră de temelie a platformei SEEUS, reprezentând SUA, UE și Europa de Sud-Est, și urmărește să sporească vizibilitatea și cooperarea între aceste regiuni. Acesta este conceput strategic pentru a răspunde nevoii presante a Europei de a cultiva un mediu dinamic care să facă din întreprinderile locale lideri pe scena mondială. Inițiativa se concentrează pe furnizarea de capital de risc, orientări strategice și crearea de oportunități de rețele internaționale, valorificând cunoștințele unor experți precum Dani Rodrik de la Universitatea Harvard și Beata Jaworcik de la BERD, pentru a elabora politici industriale adaptate acestui secol, care să ne consolideze în mod semnificativ poziția competitivă.

Aveți deja posibili candidați pentru cele 500 de întreprinderi pe care intenționați să le selectați? Care sunt cerințele de bază pe care trebuie să le îndeplinească o întreprindere pentru a fi selecționată?

Nu au fost încă selecționate anumite întreprinderi, dar „Future 500” va viza entitățile cu scalabilitate și potențial de creștere rapidă. Procesul va fi deschis și continuu și va acorda prioritate întreprinderilor promițătoare sub aspect economic, care inovează și au importanță strategică în sectorul lor. De asemenea, vom încerca să stabilim parteneriate cu băncile multilaterale de dezvoltare și cu investitorii care sprijină deja întreprinderile să devină o forță competitivă. Accentul se pune pe întreprinderile care demonstrează deja o traiectorie solidă de creștere, capacitate de inovare și ambiția de a se extinde la nivel mondial. Aceste elemente garantează că întreprinderile nu sunt doar lideri de piață, ci și deschizători de drumuri în ceea ce privește tehnologia și modelele de afaceri. Ne vom baza pe experiențele unor proiecte importante, cum ar fi „Scale-Up Europe”, care reunesc fondatori, investitori, cadre de conducere și oameni de știință cu misiunea de a transforma Europa într-o casă a campionilor în tehnologie. Pentru țările candidate la aderarea la UE, aceste întreprinderi potențial selecționate sunt deosebit de importante: ele vor integra principiile noii economii și vor servi drept modele pentru întreprinderi ambițioase și competitive de nivel internațional, care nu depind în mod decisiv de o finanțare națională din banii contribuabililor.

Cât de optimist sunteți în ceea ce privește potențialul Europei în materie de competitivitate la nivel mondial?

Avem toate motivele să fim optimiști în ce privește capacitatea Europei de a-și consolida poziția competitivă la nivel mondial și de a abandona atitudinea predominantă de autocompătimire. Randamentele totale ale acțiunilor de referință ale zonei euro, de la începutul acestei piețe „sub semnul taurului” de la sfârșitul anului 2022, au înregistrat rate de creștere superioare celor ale S&P500, dacă facem abstracție de Nvidia. Datorită sistemelor sociale și de sănătate europene oamenii sunt sănătoși și activi mai multă vreme și la un cost mult mai scăzut, ceea ce are un impact pozitiv asupra productivității și competitivității economiei noastre la scară mondială.

Încercăm să dăm viață conceptului de „entuziasm veritabil”, pe care Immanuel Kant îl formula în contextul revoluției franceze. O astfel de mentalitate poate transforma provocările într-o forță motivațională, care să ne insufle o hotărâre aparent de neînvins. În loc de „pisicuțele” dolofane și „cățelușii” bine hrăniți – elitele înstărite și conformiste, supușii obedienți și lipsiți de ambiție care au fost preferați în ultimele două decenii –, avem nevoie de mai mulți „tineri înfometați”: persoane ambițioase, pregătite să facă față provocărilor.

Inițiativa „Future 500” urmărește să abordeze în mod proactiv problemele cronice semnalate în rapoartele privind competitivitatea, cum ar fi nevoia de inovare îndrăzneață și extinderea întreprinderilor. Poziția Europei la nivel mondial se va baza în mare măsură pe capacitatea sa de a integra tehnologii avansate, de a stimula talentele antreprenoriale și de a perfecționa politicile industriale pentru a sprijini creșterea favorabilă incluziunii. Prin mobilizarea forței sale de muncă bine educate, a bogatului patrimoniu inovator și a sectoarelor industriale tradiționale și noi, precum și prin abordarea unor aspecte precum fragmentarea în materie de reglementare și dezechilibrele pieței –, inițiativa urmărește să creeze un mediu fertil pentru liderii din mediul de afaceri și inovatori.

Pe scurt, inițiativa „Future 500” marchează un pas important în testarea peisajului economic al Europei, poziționarea continentului ca concurent de nivel mondial prin încurajarea întreprinderilor cu potențial ridicat și consolidarea ecosistemului antreprenorial. Nu există nicio șansă să câștigăm competiția dacă nu știm cine ne sunt concurenții.

Dr. Stjepan Orešković este om de știință și antreprenor. Este membru al Academiei Europene de Știință și Arte și fondator al Bosqar Invest. Sub conducerea familiei sale, Bosqar Invest și-a mărit forța de muncă de la 300 la peste 16 000 de angajați în decurs de cinci ani, prezentând o strategie de extindere formidabilă, care integrează știința, tehnologia, investițiile din fonduri de pensii și din alte fonduri, precum și curajul antreprenorial – o abordare vitală susținută de raportul Draghi. Acest accent strategic a influențat probabil inițierea de către „Atlantic Council” a proiectului „Future 500” despre care ne vorbește.