Info CESE: Jaroslaw Pietras, ce credeți despre piața energetică a UE în prezent și care sunt perspectivele în viitor?

Jaroslaw Pietras: Plafonarea prețului gazelor convenită de miniștrii energiei din UE este mult peste nivelul pe care îl vedem la ora actuală. Deschiderea piețelor energiei în primele zile ale anului 2023 nu a fost nici surprinzătoare, nici dramatică. Prețurile gazelor și petrolului continuă să scadă, dar într-un ritm mai lent. Nivelul actual al prețurilor este comparabil cu cel observat chiar înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Consumul de gaze din UE a scăzut cu peste 20 %, fără a avea un impact critic asupra nevoilor de producție sau de încălzire. Desigur, consumatorii din fiecare stat membru au fost nevoiți să facă față costurilor ridicate ale energiei, dar măcar nu au trebuit să înghețe. Nu a fost întreruptă aprovizionarea cu gaze a gospodăriilor. La începutul acestui nou an, depozitele europene de gaze sunt pline în proporție de peste 80 %, ceea ce reprezintă un rezultat foarte bun în comparație cu media celor cinci ierni precedente. 

Țările europene s-au îndepărtat de Rusia în ce privește aprovizionarea lor cu gaze, care în prezent provin în principal din alte surse. Aceste surse includ importurile de GNL, care în 2022 au fost cu 58 % mai mari decât în 2021. După cum a remarcat Financial Times (7 ianuarie 2023), „Importul de GNL al UE anul trecut este echivalent cu 137 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, aproape de cele aproximativ 140 de miliarde de metri cubi de gaz furnizat prin conducte de Rusia în 2021”. Aceasta înseamnă că UE și-a redus semnificativ dependența de sursele de energie rusești.

Veștile sunt bune, dar atenție! – criza energetică nu s-a încheiat încă. Tendințele amintite mai sus nu ar fi fost posibile dacă condițiile meteorologice din Europa ar fi fost dificile și dacă temperaturile scăzute ar fi încurajat o utilizare mai intensă a încălzirii. În plus, unele procese industriale mari consumatoare de energie nu au fost pe deplin restabilite. Politica strictă a Chinei împotriva COVID-19 a limitat creșterea și cererea de energie, reducând cererea de energie la nivel mondial. Aceste circumstanțe sunt în afara controlului Europei și este posibil să nu mai fie aceleași în viitor, ceea ce înseamnă că piețele energetice ale UE sunt în continuare amenințate; în funcție de cum va evolua situația, ar putea veni vremuri grele.

Statele membre sunt afectate în mod diferit de prețurile mari ale gazelor. Cu toate acestea, întrucât piața internă a UE este deja destul de interconectată, șocurile prețurilor au afectat toate formele de energie și pe toată lumea. Chiar și înainte de invazie, Rusia influența prețurile gazelor în Europa. La momentul respectiv, încercările de reducere a dependenței de livrările rusești au fost contestate cu fermitate. Șocul a survenit după întreruperile deliberate ale fluxurilor de gaze din Rusia. Prețul gazului a atins un nivel maxim de peste 350 EUR pe megawatt oră pe piața de spot la jumătatea verii anului 2022. Un preț atât de ridicat s-a reflectat imediat în costurile altor surse de energie, în special ale energiei electrice, care afectează milioane de consumatori. 

Atunci statele membre ale UE au depus eforturi uriașe pentru a-și umple instalațiile de stocare a gazelor la nivelul solicitat de UE, într-un moment în care prețurile gazelor erau de până la șapte ori mai mari decât înainte de război. Un astfel de cost este imposibil de suportat pe termen lung, motiv pentru care miniștrii energiei din UE au discutat despre măsuri de limitare a creșterii necontrolate a prețurilor la energie peste nivelurile suportabile. Europa și statele sale membre au acționat împreună, în mod înțelept, și au luat o serie de măsuri pentru a stabiliza piețele energiei, inclusiv cântărind opțiunea plafonării prețurilor, realizarea de achiziții în comun, impunerea unor obligații de stocare și a unor stocuri de solidaritate și multe altele.

Dat fiind că perspectivele privind restul sezonului în care se utilizează încălzirea////rece nu par prea dramatice, UE ar trebui să înceapă de pe acum să se gândească la iarna următoare și la capacitatea sa de a face față eventualelor dificultăți viitoare. Importul de gaze necesită o infrastructură fizică care nu poate fi schimbată peste noapte. Europa este conectată doar prin conducte la unii exportatori, iar schimbarea surselor de aprovizionare necesită terminale noi. Este un proces care necesită timp, dar trebuie realizat repede cu ajutorul terminalelor flotante, ca cele din portul german Wilhelmshaven.

În esență, riscul de a ne confrunta cu o problemă acută a gazelor este mult mai mic. Se folosesc pe scară largă surse alternative de aprovizionare cu gaze naturale, se instalează noi surse regenerabile de energie într-un ritm accelerat, iar eficiența energetică și economiile de energie sunt puse în aplicare în mod serios. Toate aceste măsuri reduc volatilitatea aprovizionării cu energie și, prin urmare, reduc costul gazelor, ceea ce, la rândul său, permite diversificarea surselor de energie și evită perturbările cauzate de o suspendare bruscă a aprovizionării dintr-o singură sursă. 

Cu toate acestea, piețele energiei rămân foarte vulnerabile la șocurile legate de aprovizionare. Într-un astfel de caz, prețul gazului poate crește semnificativ pentru a echilibra cererea cu oferta limitată. Prin urmare, miniștrii energiei au avut dreptate să discute și să convină un plafon al prețurilor gazelor, chiar și la nivelul relativ ridicat de 180 EUR pe megawatt oră și pe baza celei mai volatile piețe TTF de spot a gazului. Este o supapă de siguranță care este necesară în situații extreme, dar este mai bine atunci când nu este nevoie să fie utilizată.