Rețelele 5G: 39 % dintre europeni consideră că această tehnologie este sigură, 21 % cred că ea este dăunătoare

Conform unui studiu Deloitte, există opinii contradictorii cu privire la noua tehnologie 5G. Prin urmare, sunt necesare studii suplimentare; dezbaterea care a avut loc în cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE) a abordat preocupările organizațiilor societății civile cu privire la această chestiune.

Este tehnologia 5G periculoasă pentru sănătatea și mediul nostru sau este sigură? Un studiu Deloitte realizat în 2020 în 12 țări europene afirmă că 39 % dintre participanți consideră că tehnologia 5G este sigură din punct de vedere al sănătății, în timp ce 21 % consideră că ea este dăunătoare, iar 40 % nu sunt siguri. Dezbaterea găzduită de Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) la 20 iulie 2021 a analizat beneficiile și dezavantajele tehnologiei 5G, în special în ceea ce privește impactul său asupra societății și a mediului, luând în considerare preocupările cetățenilor europeni.

În ultimii ani, organizațiile societății civile din UE și din alte țări au avertizat cu privire la potențialele efecte negative și crize care ar putea fi declanșate de dezechilibrul dintre drepturile și interesele persoanelor, pe de o parte, și cele ale corporațiilor și ale instituțiilor publice, pe de altă parte, a declarat Baiba Miltoviča, președinta Secțiunii TEN.

Rețelele 5G sunt deja instalate și sunt funcționale

Numărul rețelelor 5G operaționale a crescut semnificativ atât în Europa, cât și în restul lumii de la începutul anului 2019. La sfârșitul lunii septembrie 2020, fuseseră implementate servicii comerciale 5G în 18 țări europene (UE-27 plus Regatul Unit): Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Polonia, Republica Cehă, România, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Regatul Unit.

Comisia Europeană a abordat deja problema securității cibernetice a rețelelor 5G, dar s-a concentrat mai puțin asupra impactului lor asupra societății și a mediului. În ciuda opiniilor diferite din comunitatea științifică, numitorul comun este că 5G necesită studii și investigații suplimentare: nu există nicio îndoială că noile frecvențe înseamnă noi efecte și forme de interacțiune cu corpul uman.

Pe lângă facilitarea tehnologiilor emergente, 5G prezintă incertitudine și risc științific, efecte care nu sunt încă vizibile și nu sunt evaluate corespunzător. Avem nevoie de o guvernanță anticipativă adecvată, cu aplicarea principiului precauției în legislația europeană. Este momentul ca industria comunicațiilor electronice să devină sustenabilă și responsabilă, la fel ca și alte sectoare de activitate, a declarat Dumitru Fornea, raportorul avizului CESE pe tema „Impactul societal și ecologic al ecosistemului 5G”.

Împărtășind această viziune, dl Aurel Laurențiu Plosceanu, președintele Grupului de studiu pentru acest aviz, a subliniat: Odată cu dezvoltarea rapidă a acestor noi tehnologii, publicul larg și societatea civilă organizată din țările dezvoltate au subliniat necesitatea de a accelera dezvoltarea infrastructurii de internet. Cu toate acestea, nu există încă un consens general cu privire la modul în care aceste sisteme tehnologice vor afecta mediul, organismele vii sau drepturile civile ale cetățenilor.

Riscuri potențiale versus beneficii

Prin urmare, a fost necesară o dezbatere cuprinzătoare cu o gamă largă de părți interesate pentru a identifica propunerile de îmbunătățire a cadrului legislativ și pentru a lua în considerare necesitatea unor noi standarde de siguranță bazate pe expunerea cumulată.

Eric van Rongen, din partea Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante (International Commission on Non-Ionising Radiation Protection – ICNIRP), a susținut că singura dovadă a efectelor potențial dăunătoare provenea din creșterea temperaturii peste anumite praguri și din stimularea nervilor, fără să existe dovezi că radiațiile electromagnetice de radiofrecvență ar fi dus la boli precum cancerul.

De partea opusă s-au situat Mădălina Apostol, reprezentând Coaliția Română STOP 5G și Maurizio Martucci, în numele Alianței europene STOP 5G.

Dna Apostol a solicitat încetarea urgentă a desfășurării tehnologiei 5G, subliniind că aceasta ar crește masiv expunerea la radiații de radiofrecvență, care s-au dovedit a fi dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru mediu. Cetățenii sunt proprietarii de drept ai resurselor 5G, cum ar fi frecvențele, clădirile și datele; ei ar trebui să decidă cu privire la punerea lor în aplicare, pe baza consimțământului liber și pe deplin informat, sub forma unei „licențe sociale” la nivel comunitar, în urma publicării datelor privind emisiile de radiații și a riscurilor implicate.

Într-un mesaj video, dl Martucci a afirmat că una dintre cele mai mari probleme este compartimentarea, și anume concentrarea dezbaterii doar asupra anumitor pericole ale tehnologiei 5G, pierzând astfel imaginea de ansamblu a schimbărilor epocale inițiate deja odată cu lansarea proiectelor Smart City and Gigabit Society. El a solicitat ca Europa să adopte imediat un moratoriu internațional privind introducerea tehnologiei 5G, pentru a împiedica această tehnologie să-i folosească pe cetățenii europeni drept cobai.

Lise Fuhr din partea Asociației operatorilor de rețele de telecomunicații din Europa (ETNO) a pledat pentru sprijinirea politicilor în favoarea investițiilor private în rețele și a inovării în domeniul serviciilor de telecomunicații, în calitate de catalizatori majori ai întregii strategii digitale: rapoartele arată că rețelele sigure de 5G și de fibră optică vor juca un rol major atât în intensificarea creșterii socioeconomice, cât și în realizarea de progrese în ceea ce privește sustenabilitatea.

În cele din urmă, Peter Stuckmann din cadrul DG CNCT a Comisiei Europene a subliniat că trăim în deceniul digital și că, în timpul pandemiei, tehnologiile digitale au permis întreprinderilor și vieții noastre private să meargă înainte. S-a dovedit, astfel, că sectorul digital a fost esențial pentru redresarea economică și că el va modela în viitor o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și rezilientă.

Toate contribuțiile vor fi integrate acum în avizul CESE, care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară din octombrie.

Context

5G nu este o tehnologie nouă în sine, ci o extindere a tehnologiilor existente (de la 1G la 4G), bazate pe rețele de acces radio (RAN), care va funcționa alături de acestea. Va exista o rețea mixtă de rețele: un număr mai mare de benzi de frecvență radio mai variate, o gamă de dispozitive care fac schimb de date și o multitudine de interacțiuni cu utilizatorii.

Tehnologia 5G ar trebui să permită hiperconectivitate fără fir, făcând posibilă conectarea unui număr imens de dispozitive la o viteză de transfer mult mai rapidă. Noile capacități sunt necesare pentru autovehiculele autonome, pentru realitatea virtuală și cea augmentată și pentru „internetul tactil”. Mai mult, tehnologia 5G va accelera tranziția către Industria 4.0 și va facilita dezvoltarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială.